ISTORIC
1999
În acea perioada erau în Londra câteva mii de români, în marea lor majoritate necreștini. Întâlneai români pe stradă, în autobuze, în metrouri și piețe dar prea puțini erau creștini credincioși, mai ales dintre cei care locuiau în sudul Londrei. Am observat cu durere, că numărul mare de români necredincioși pe care i-am întâlnit în zona de sud, trăiau după principiile pe care le-au adus cu ei din România, dar și după obiceiuri noi, dobândite aici, principii care, uneori, erau atât de stricate, încât aceștia lăsau în urmă lor o imagine greșita despre români și România.
Pentru mine, această a însemnat că era o lucrare de făcut pentru lărgirea Împărăției lui Dumnezeu; aşa că, la sfârșitul anului 1999, aveam certitudinea interioară că trebuie să încep, în mod concret, o lucrare de Evanghelizare printre românii din sudul Londrei.
Biserica Baptistă engleză pe care o frecventam atunci în mod regulat, nu a împărtășit această viziune, privind cu reticența viziunea mea de a plantă o biserica română, folosindu-mă de clădirea lor. Acest lucru nu m-a făcut să mă opresc din a duce la îndeplinire misiunea pe care o primisem de la Domnul, aşa că am început să împărtășească cu alţi români creștini, pe care îi cunoscusem aici, această viziune.
Viziunea pe care o primisem de la Domnul era și este o viziune misionară. Domnul mi-a cerut să mă ocup de românii necredincioși în mod special, dar în același timp știam că aveam nevoie de un număr de români credincioși cu care să se pot iniția lucrarea și porni la drum.
Până în anul 2002, Dumnezeu m-a înrolat într-o perioada de pregătire și șlefuire, pentru că la vârsta de 22 de ani, când am primit viziunea, nu aveam nici experiența, nici maturitatea necesară pentru a o duce la îndeplinire. În luna Iunie a anului 2002, am început să fac demersurile necesare în vederea deschiderii unei biserici care să se adreseze românilor de aici.
După ce am finalizat partea legală a deschiderii primei biserici române în Sudul Londrei, spre sfârșitul anului, numărul celor care se întâlneau la închinare, mulțumindu-i lui Dumnezeu pentru această mare binecuvântare, era de 4-5 persoane.
2002
2003
Împreuna cu cei ce au ajuns să ne împărtășească viziunea, lucrăm și contactăm români de pe întreg teritoriul Londrei, vorbindu-le despre Dumnezeu și rugându-ne că EL să lucreze în viețile lor Mântuirea. Intenția Bisericii nu este aceea de a repara imaginea românilor sau a României, ci de a arată românilor de aici că este și o altă cale de a trăi, și această CALE este ISUS HRISTOS.
Aici, primele discuții de strategie au avut loc cu doar două alte persoane, extinzându-se apoi la 15 persoane, dintre cele care și-au exprimat dorința de a avea o Biserica Română Baptistă în partea de Est a Londrei. Că atare, am început să avem întâlniri pregătitoare, pentru că în luna Martie a anului 2006 să se deschidă ușile Bisericii Române Baptiste Harul din Londra, Stratford.
De atunci și până acum, Biserica Domnului de aici a crescut semnificativ, calitativ cât și numeric. Această nouă locație, avea aceeași viziune și mod de funcționare că și Biserica din Brixton, și anume să îndeplinească porunca lui Isus Hristos de a vești Evanghelia la orice făptura. Iar lucrul acesta îl facem predicând o teologie conservatoare, dar folosind un mod de exprimare eclesiologic contemporan.
Atât Biserica Speranța cât și Biserica Harul sunt afiliate la Asociația Londoneză Baptistă (London Baptist Association) și Uniunea Baptistă din Marea Britanie (Baptist Union of Great Britain).
2005 —-
2006
2011
—-
2013
În luna Mai a anului 2013, a fost deschisă o nouă locație a Bisericii SPERANȚA și HAR, în Croydon Londra iar un an mai târziu a crescut suficient de mult pentru că frații din Croydon, să poată merge pe cont propiu, aşa că această locație s-a desprins de Biserica mama.
2015 —-
2016
În final, am câteva întrebări pentru tine:
Tu ce decizie ai luat?
Unde este loialitatea ta?
Cine este Domnul tău?
Nu ai dori să te unești cu noi în a-L sluji pe Domnul Isus Hristos?
Împreuna cu mulţi alţii, te așteptăm pe baricada spirituală.
Al tău frate și prieten, pastorul Teofil Harii