ISTORIC

1999

 

Londra, capitală Regatului Unit al Marii Britanii, este o metropolă care se întinde pe o suprafața de aproximativ 1.706 km2, pe toată suprafața acesteia fiind răspândiți români, conaționali aflați aici în căutarea unui trăi mai bun. Stabilind-mă în Londra în Aprilie 1999, spre sfârșitul acelui an, am început să simt că Dumnezeu mă cheamă să lucrez pentru El, slujindu-i pe conaționalii de aici.

În acea perioada erau în Londra câteva mii de români, în marea lor majoritate necreștini. Întâlneai români pe stradă, în autobuze, în metrouri și piețe dar prea puțini erau creștini credincioși, mai ales dintre cei care locuiau în sudul Londrei. Am observat cu durere, că numărul mare de români necredincioși pe care i-am întâlnit în zona de sud, trăiau după principiile pe care le-au adus cu ei din România, dar și după obiceiuri noi, dobândite aici, principii care, uneori, erau atât de stricate, încât aceștia lăsau în urmă lor o imagine greșita despre români și România.

Pentru mine, această a însemnat că era o lucrare de făcut pentru lărgirea Împărăției lui Dumnezeu; aşa că, la sfârșitul anului 1999, aveam certitudinea interioară că trebuie să încep, în mod concret, o lucrare de Evanghelizare printre românii din sudul Londrei.

Biserica Baptistă engleză pe care o frecventam atunci în mod regulat, nu a împărtășit această viziune, privind cu reticența viziunea mea de a plantă o biserica română, folosindu-mă de clădirea lor. Acest lucru nu m-a făcut să mă opresc din a duce la îndeplinire misiunea pe care o primisem de la Domnul, aşa că am început să împărtășească cu alţi români creștini, pe care îi cunoscusem aici, această viziune.

Viziunea pe care o primisem de la Domnul era și este o viziune misionară. Domnul mi-a cerut să mă ocup de românii necredincioși în mod special, dar în același timp știam că aveam nevoie de un număr de români credincioși cu care să se pot iniția lucrarea și porni la drum.

Până în anul 2002, Dumnezeu m-a înrolat într-o perioada de pregătire și șlefuire, pentru că la vârsta de 22 de ani, când am primit viziunea, nu aveam nici experiența, nici maturitatea necesară pentru a o duce la îndeplinire. În luna Iunie a anului 2002, am început să fac demersurile necesare în vederea deschiderii unei biserici care să se adreseze românilor de aici.

După ce am finalizat partea legală a deschiderii primei biserici române în Sudul Londrei, spre sfârșitul anului, numărul celor care se întâlneau la închinare, mulțumindu-i lui Dumnezeu pentru această mare binecuvântare, era de 4-5 persoane.

2002

2003

În prima Duminică din luna Februarie a anului 2003 s-a deschis, în mod oficial, Biserica Baptistă Română Speranța din Londra, Brixton. Anul 2003 a fost un an pe cât de greu pe atât de binecuvântat. Cu timpul, Domnul a început să trimită oameni care să ajute lucrarea această și aşa am continuat să ne Închinam Lui și să creștem că Biserică.

Împreuna cu cei ce au ajuns să ne împărtășească viziunea, lucrăm și contactăm români de pe întreg teritoriul Londrei, vorbindu-le despre Dumnezeu și rugându-ne că EL să lucreze în viețile lor Mântuirea. Intenția Bisericii nu este aceea de a repara imaginea românilor sau a României, ci de a arată românilor de aici că este și o altă cale de a trăi, și această CALE este ISUS HRISTOS.

În anul 2005, Dumnezeu a găsit cu cale să extindă Lucrarea printre românii din Londra, extinzându-mi și mie viziunea și trimițându-mă să plantez o a două Biserica Baptistă Română, în partea de est a Londrei.

Aici, primele discuții de strategie au avut loc cu doar două alte persoane, extinzându-se apoi la 15 persoane, dintre cele care și-au exprimat dorința de a avea o Biserica Română Baptistă în partea de Est a Londrei. Că atare, am început să avem întâlniri pregătitoare, pentru că în luna Martie a anului 2006 să se deschidă ușile Bisericii Române Baptiste Harul din Londra, Stratford.

De atunci și până acum, Biserica Domnului de aici a crescut semnificativ, calitativ cât și numeric. Această nouă locație, avea aceeași viziune și mod de funcționare că și Biserica din Brixton, și anume să îndeplinească porunca lui Isus Hristos de a vești Evanghelia la orice făptura. Iar lucrul acesta îl facem predicând o teologie conservatoare, dar folosind un mod de exprimare eclesiologic contemporan.

Atât Biserica Speranța cât și Biserica Harul sunt afiliate la Asociația Londoneză Baptistă (London Baptist Association) și Uniunea Baptistă din Marea Britanie (Baptist Union of Great Britain).

2005      —-

2006

2011

—-

2013

În anul 2011, am ajuns la concluzia că, pentru a avea un impact și mai puternic pentru Isus Hristos în societatea londoneză, trebuie să reorganizăm lucrarea și metodele. Pregătirile pentru o lucrare și mai eficientă fiind declanșate în preajma Jocurilor Olimpice, care au avut loc la câțiva pași de clădirea Bisericii HARUL din Stratford. Astfel, în Martie 2012 Bisericile Speranța și Harul s-au unit devenind o singură Biserica, de atunci numele Bisericii devenind Biserica Baptistă Română “SPERANȚA și HAR”.

În luna Mai a anului 2013, a fost deschisă o nouă locație a Bisericii SPERANȚA și HAR, în Croydon Londra iar un an mai târziu a crescut suficient de mult pentru că frații din Croydon, să poată merge pe cont propiu, aşa că această locație s-a desprins de Biserica mama.

Spre sfârșitul anului 2015 că urmare a faptului că uneori funcționam la capacitatea maximă a numărului de persoane admis în clădirea din Stratford, am început să căutam o nouă locație. Această locație din Leytonstone a fost provizia miraculoasă a lui Dumnezeu pentru noi și pe dată de 14 Februarie 2016, când aniversăm 13 Ani de existența a Bisericii Speranța și Har, ne bucurăm că am putut sărbători în nouă locație.

2015        —-

2016

În final, am câteva întrebări pentru tine:

Tu ce decizie ai luat? 

Unde este loialitatea ta?

Cine este Domnul tău?

Nu ai dori să te unești cu noi în a-L sluji pe Domnul Isus Hristos?

Împreuna cu mulţi alţii, te așteptăm pe baricada spirituală.

Al tău frate și prieten, pastorul Teofil Harii